Traseu în masivul Bucegi: Piatra Arsă, Babele, Vârful Omu


Traseu în masivul Bucegi: Piatra Arsă, Babele, Vârful Omu

Vizibil de pe creasta Pietrei Craiului, dar și din Valea Prahovei, Vârful Omu este găzduit de Masivul Bucegi la înălțimea de 2514 metri, fiind cel mai înalt din această grupă de munți și pe locul 6 între vârfurile muntoase din România.

Traseul despre care vom vorbi în continuare este unul cu un grad de dificultate scăzută, ușor accesibil chiar și pentru începători, putând fi parcurs dus-întors cu lejeritate și fără grabă într-o zi. Vârful Omu oferă o panoramă amplă, deosebită și spectaculoasă, îndeosebi asupra creastei Pietrei Craiului.

Vârful Omu

Vârful Omu este cel mai înalt loc populat permanent de oameni din țara noastră, pentru că aici funcționează o stație meteorologică dar și cabana cu același nume. La cabană te poți caza și mânca, prețurile sunt corecte iar ceaiul nu lipsește niciodată.

În imediata sa apropiere, la doar câțiva zeci de metri, vârful Omu este concurat îndeaproape de un alt vârf mai puțin cunoscut și probabil rămas în umbră tocmai vecinătății cu mult mai cunoscutul său frate, deși  este printre puținele vârfuri din România ce depașesc înălțimea de 2500 metri. Vârful Bucura, cunoscut și sub denumirea de Vârful Ocolit, este al doilea vârf ca înălțime din masivul Bucegi, având 2503 metri. Doar acea mare rocă din spatele Cabanei Omu face că vârful nostru sa fie cel mai înalt din Bucegi.


Un alt aspect interesant despre vârful Omu ar fi că în România mai exista un vârf muntos cu exact același nume. Un al doilea vârf Omu îl găsim în Munții Suhard din nordul Carpaților Orientali, cu altitudinea de 1932 metri.

Sfinxul și Babele

Sfinxul și Babele sunt considerate adevăratele simboluri ale munților Bucegi. Cu forme de ciuperci sau chip uman, în cazul Sfinxului, ele sunt niște formațiuni stâncoase situate în apropierea vârfului Baba Mare (2292 metri), formate prin erodarea eoliană diferențiată a diferitelor strate geologice în care sunt sculptate și se găsesc în imediata vecinătate a cabanei cu același nume. Cabana Babele, un important obiectiv turistic, este punctul central de plecare în multe dintre drumețiile din munții Bucegi, iar telecabina care trece pe aici contribuie la asta.

Traseu

Cabana Piatra Arsă - Babele și Sfinxul (Cabana Babele) - Vârful Omu (Cabana Omu)
Marcaje de urmat:
  • bandă galbenă: pe tot parcursul traseului
Cabana Piatra Arsă - Cabana Babele: 1h - 1.30h
Cabana Babele - Cabana Omu: 2h - 2.30h

Durata totală: 6h - 7h
Dificultate: ușor
Observații: traseu de o zi care poate deveni dificil  în condiții de iarnă. Folosește echipament corespunzător și planifică traseul astfel încât să te poți întoarce la punctul de plecare pe timp de zi.


Traseul pe care ți-l propun și pe care l-am făcut la rândul meu, pornește din Sinaia. Până aici se ajunge ușor din București pe DN1, dacă pleci dimineața și nu prinzi aglomerație. Din Sinaia se merge spre Târgoviște pe DN71 iar apoi se intră pe TransBucegi, un drum asfaltat relativ recent, extrem de virajat și de îngust.

TransBucegi este unul dintre cele mai frumoase drumuri de parcurs cu mașina din zonă, putând fi comparat într-o notă exagerată cu Transfăgărășan sau Transalpina.

Poți ajunge cu mașina pe drum asfaltat până foarte aproape de Cabana Piatra Arsă. Traseul propriu-zis îl poți începe din spatele cabanei urmând marcajul bandă galbenă sau din locul unde se termină asfaltul și unde vei găsi de obicei multe mașini parcate, urmând poteca bine bătătorită de turiști și ghidându-te în același timp după Cabana Babele, pe care o vei avea aproape tot timpul în câmpul vizual.

Dacă vrei să scurtezi și mai mult traseul poți urca cu telecabina din Bușteni până la Babele.

În orice caz, după ce ai văzut Babele și bătrânul Sfinx, traseul nostru continuă spre vârful Omu pe același marcaj bandă galbenă.

Plecând de la Cabana Babele, traseul se va intersecta aproape imediat cu cel către Vf. Caraiman-Crucea Eroilor Neamului (2284m), marcat cu cruce roșie. Unică datorită altitudinii la care a fost construită dar și datorită dimensiunilor sale, 28 de metri înălțime cu brațe de 7 metri, crucea a fost ridicată în 1928 la initiativa Reginei Maria si a Regelui Ferdinand I. Acest traseu are o durată de 1 ¾ – 2 ore cu un grad de dificultate redus, dar chiar și așa îți recomand că în cazul în care nu l-ai făcut încă să îl lași pe altă dată.

Revenind la traseul nostru, după ce treci de intersecția cu marcajul cruce roșie, urmează o porțiune de drum alpin până la Releul Coștila. Urcușul continuă domol, iar în Șaua Sugarilor traseul se bifurcă în două: spre dreapta avem traseul de vara iar spre stânga, pe deasupra culmii, cel de iarnă. Ambele te vor scoate în același loc iar, dacă ai vreme bună, ți-l recomand pe cel de vară.

Admiră împrejurimile, folosește aparatul foto sau telefonul mobil și imortalizează peisajele naturale, iar când ți se face foame oprește-te într-un loc care ți-a cucerit privirea și mănâncă-ți relaxat sendvișul sau mărul.

Atenție!!! Pe traseu vei găsi apă doar la cabane.

Localizare pe Google Maps


Fotografii din luna septembrie 2017

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu


Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Traseu montan Vârful Omu

Folosește comentariile

Împărtășește și altora experiența ta, fă precizări referitoare la precizia datelor prezentate sau cu privire la elemente informative ce consideri că lipsesc din articol.

Niciun comentariu:
Write comentarii